În ultimele trei secole, coniacul a fost recunoscut aproape universal ca cel mai fin dintre toate băuturile alcoolice distilate din struguri. Și acest lucru este perfect explicabil datorită unui număr semnificativ de calități incomparabile pe care le are: gustul fructat, subtilitatea buchetului, intensitatea, căldura și, mai ales, complexitatea.


O băutură cu istorie

Istoria coniacului, cunoscut și cu apelativele ,,apa vieții” sau ,,licoarea zeilor” începe foarte devreme. În primul secol al erei noastre împăratul Domitian interzice cultivarea vinului, lege anulata două secole mai târziu de către Probus. Activitățile viticole se răspândesc tot mai mult de prin secolul al XII-lea, când ducele de Guyenne ordonă plantarea de vie în regiunea Poitou Charente.

În 1411 începe distilarea vinului într-un fel de brandy, apreciat de femierii din Armagnac. Un rol decisiv în răspândirea tehnicii licorii aşa cum o ştim astăzi îl au olandezii, care achiziționează vin din Champagne şi Borderies şi îl trimit acasă pe mare. Aceștia remarcă faptul că vinul pare a suferi în timpul transportului, aşa că, pentru a-l păstra mai bine, încep să-l distileze şi îi dau un nume sugestiv: brandwijn, care înseamnă ,,vin ars”. Această tehnică le permitea să transporte băutură fără ca ea să se altereze, dar pentru a o consuma acasă vor fi nevoiți să adauge apă. Și doar atât a trebuit pentru a lua naștere, câțiva ani mai târziu, o băutură care, odată perfecționată, avea să cucerească definitiv inimile consumatorilor din toată lumea.

 

Brandy versus coniac

Denumirea inițială de brandwijin și trăsăturile comune determină multe confuzii când vine vorba despre brandy și coniac. O dată pentru totdeauna, coniacul este un tip de brandy, un fel de subcategorie a unei categorii mamă. Sau, cum spun unii specialiști, coniacul este pentru brandy ceea ce reprezintă șampania pentru vinul spumant. Practic, toate coniacurile sunt brandy, dar vice versa nu este valabilă.

Totuși, ce este coniacul?

Coniacul este o băutură alcoolică tare, având o concentrație de 38 – 50% alcool, și este produs exclusiv în regiunea Cognac din Franța. Strugurii pentru coniac se cultiva în departamentul Charente-Maritime, în special din departamentul Charente și în câteva sate din Dordogne și Deux-Sèvres. Per total, este vorba despre 75.000 hectare de vie.

Există doar șase soiuri de struguri admise pentru a se face vinuri pentru coniac. Acestea sunt Colombard, Folle Blanche, Montils, Ugni Blanc, Sémillon și Folignan. Din acestea se obțin vinuri cu conținut redus de alcool și aciditate mare, ideale pentru a fi transformate în coniac. 

După ce au fost culeși, strugurii sunt puși imediat la stors, pentru a nu se oxida. Odată obținut mustul, procesul de vinificație poate începe. Fermentarea are loc în două etape, după care urmează dubla distilare. Coniacul se maturizează în butoaie de stejar cu capacitatea de 500 de litri, fabricate din stejar cultivat numai în două păduri din Tronce și Limousin. Acest aspect nu este lipsit de importanță deoarece lemnul de stejar al butoiului contribuie la gustul unic, aroma și culoarea coniacului. Conform rezultatelor studiilor biochimice, ,,apa vieții” absoarbe din lemnul de stejar un ,,cocktail" de peste 2.000 de substanțe.

Pe parcursul acestui proces, conținutul de alcool al coniacului scade semnificativ. Produsul este învechit cel puțin doi ani, însă anumiți producători depășesc cu mult această perioadă pentru a da băuturii un gust mai puternic. Procesul de maturare are, de asemenea, trei faze: extracția, îmbătrânirea și oxidarea.

 

Gradele de calitate ale coniacului

Atunci când alegeți un coniac trebuie să cunoașteți gradele de calitate ale acestuia:

o   V.S. ( Very special) – indică faptul că în sticlă se află un coniac tânăr, învechit cel puțin doi ani. Vezi coniacuri V.S.                                              

o   V.S.O.P. ( Very Special Old Pale) - respectivul coniac a fost păstrat cel puțin patru ani. Vezi coniacuri V.S.O.P.                                                                                                             

o   X.O. (Extra Old) - de regulă, în sticlele care au pe etichetă această inscripție se află un lichid care a stat la învechit aproximativ 20 de ani. Vezi coniacuri X.O.

o   Napoleon - această inscripție definește un coniac cu calitatea cuprinsă între V.S.O.P. și X.O.                                                                                    

o   Hors d’âge (fără vârstă) - acest calificativ este acordat coniacurilor foarte fine, de înaltă calitate, al căror termene de învechire depășesc scala oficială.

o   Extra sau Vieille Reserve - când un coniac este mai vechi decât X.O.

Coniacurile V.S. pot fi consumate în combinație cu, să zicem, limonadă de ghimbir sau cu puțin bitter, ori în cocktail. Cele V.S.O.P. pot fi băute fie în compania altei băuturi, fie de sine stătătoare. Dar cele X.O. ar trebui savurate ca atare, pentru a vă putea bucura de aroma lor autentică, fără ca aceasta să fie alterată într-un cocktail.


Se servește cu stil

Coniacul este o băutură care nu se bea repede, ci se savurează în tihnă. De obicei, specialiștii recomandă să îl consumăm în pahare sub formă de lalea, mai late în partea de jos și mai înguste în partea de sus, sau rotunde, asemănătoare unul balon. Gustul e, cu siguranță, același, indiferent de pahar. Diferența e mai degrabă legată de simțul olfactiv, întrucât aroma va fi mai puternica dacă băutura e servită în pahare în formă de lalea.

Licoarea zeilor poate fi consumată cu o picătură de apă, ceea ce va scoate în evidență aromele florale, fructate și condimentate ale acesteia. Puteți opta să beți coniacul și cu două cuburi de gheață, dacă vreți să diluați puțin băutura sau să aveți parte de o experiență răcoritoare. Sunt însă persoane care îl preferă servit la temperatura camerei sau chiar îl încălzesc puțin în palme. Alegerea vă aparține.

În compania coniacului puteți aduce brânză Roquefort, care îl complimentează prin textura densă, și parmezan, datorită caracterului puternic aromat. Ciocolata neagră, amară face, de asemenea, bună pereche cu coniacul. Nu în ultimul rând, mai puteți alege fructe uscate sau confiate.

 

Curiozități despre coniac

  • Echivalentul a 20 de milioane de sticle de coniac se pierde anual din cauza evaporării, lucru cunoscut sub denumirea de ,,partea îngerilor”.                                    
  • În procesul de presarea a boabelor de struguri pentru mustul de coniac este important să nu fie zdrobiți sâmburii. Prin urmare, sunt utilizate prese speciale cu pistoane dispuse orizontal. În Franța, există o lege specială care interzice utilizarea teascului cu șurub în producerea coniacului.
  •  Băutura preferată a lui Napoleon Bonaparte a fost coniacul. Legenda spune că acesta a îndrăgit atât de mult coniacul Courvoisier, încât a luat cu el câteva sticle în exilul de pe insula Sf. Elena. Ofiţerii englezi au numit atunci băutura ,,coniacul lui Napoleon”.
  • Doar 3% din tot coniacul produs este băut în Franța.                                             
  • Chinezii sunt cei mai mari consumatori de coniac din lume.                                             
  • Butoaiele în care se maturează coniacul sunt făcute fără cuie, având doar detalii din lemn. În ele, băutura se poate păstra chiar mai mult de o sută de ani.                                                                                                                      
  • În subsol sunt ținuți în mod special păianjeni pentru a proteja butoaiele vechi de coniac de dăunători.                                                                                                                 
  • Spre deosebire de vin, coniacul nu devine mai bun cu timpul. Însă, dacă este păstrat în condiții optime, acesta va rămâne la fel de delicios ca atunci când a fost îmbuteliat pentru perioade foarte lungi de timp.                                       
  • Cu cât coniacul este mai închis la culoare, cu atât este mai vechi.                                                                                             
  • Cea mai scumpă sticlă de coniac din lume este Henri IV Dudognon Heritage Cognac Grande Champagne și a costat 2 milioane de dolari. Produsul are o sticlă decorată cu aur, platină și 6.500 de diamante. Coniacul este produs încă din 1776 și a fost maturat în butoaie timp de aproximativ 100 de ani, având un conținut de alcool de 41%.                                                                   
  • Cel mai scump shot de coniac a fost cumpărat pentru aproape 10.000 de dolari în 9 noiembrie 2016, la hotel InterContinental Hong Kong. Era vorba despre un coniac 1858 Cuvée Leonie.                                                                         
  • Coniacul conține o gamă largă de antioxidanți, motiv pentru care, consumat cu moderație, poate scădea colesterolul rău.                                                               
  • Coniacul are anumite calități calmante și relaxante, care pot ajuta la inducerea unui somn sănătos. Este unul dintre motivele pentru care este adesea indicat ca o băutură după cină.                                                                     
  • Poate fi folosit pentru ameliorarea problemelor respiratorii, cum ar fi tusea sau durerea în gât, fiind un bun expectorant.